N`amiche
N’ AMICHE
N’amiche nun tene bisogne e sentΓ¬ ‘e parole
isse giΓ sape chelle ca tiene dinto ‘o core
e primma ancora ca tu ‘o cirche, arrive
comma l’onna do’ mare ‘nterra ‘a rive
te fa parlΓ , oppure aspette ‘e silenzie
t’asciutte ‘e lacreme ca pacienze
e sape sta zitte pure quanne avessa parlΓ
n’amiche Γ¨ chille ca sape ascoltΓ
A vote penze ca senza n’amiche
sta vita addiventa comma ‘a nu viche
stritte e sulanghe, e senza luce
comma na ferita ca te brucie
ecche pecchΓ© n’amiche Γ¨ comme ‘o sole
nun tene bisogne de parole
isse sape leggere sempe dinto core
e te sape da calore
N’amiche Γ¨ chella mane ca te fa aizΓ ‘a terre
e chille ca mette pace dinta ‘a guerre
basta ca te guarde dinta ‘a l’uocchie e ta capite
e te sape ‘merecΓ na’ ferite
nun ce stanne lacreme ca nun te sape cunzulΓ
nun ce stenne parole ca nun te sape dunΓ
n’amiche Γ¨ ‘o specchie ca te fa surridente
Γ¨ isse ca vire ‘mieze ‘a tanta gente
N’amiche te sape parlΓ , pure stanne zitte
e te sape fa cammanΓ diritte
e s’adda chiagnere cu te
nun se chiede mai ‘o pecchΓ¨
n’amiche te guarde ‘e spalle, Γ¨ l’ombra toia
e tu, a vita soia.